Poezii

Îmi picură somnul adâncul Pe pleoape, în suflet în șoaptă... Tărâm de tăcere și luptă Se ascunde în orele goale. Îmi picură noaptea lumină Din praful de stele de-o clipă, Și nori transformați

Știu că poleiala de căldură Se așază pe umerii dalbi Ca un cântec de seară Legănat în zâmbetul pruncului. Pe umerii dalbi,ridicați a mirare. Doi ochi de copil, Mai vioi în alte primăveri, Acum

Cade petală de durere. Ușor, ușor...n-o simți. Desprinsă din ultimul oftat, Udată de ultima lacrimă, Ascunsă de-o singură mână. Acum s-a topit în iubire. Cu sufletul agățat de cruce,