Poezie
Cantico
1 min lectură·
Mediu
CANTICO
Albergo di Toscana
(Rinascimento)
HEI,MESSER,
CI MAI LASÃ ODIHNEI PE ROIB,
CE STRAI COLBUIT DE IUREȘUL
ATÂTOR CAVALCADE ȘI RASCRUCI!
(Brazi zăbrelesc gingaș amurgul,
Pleoapele stelelor le zbate-un vânt de Răsărit)
ABIA DE MAI ZÃRESC PAFTAUA DE ARGINT,
VERDELE CATIFELEI,
OBRAZUL SLAB…
(Aprind opaițul.
Trandafir în flacăra ce-i tresare pe față! Gesu!)
GREU A FOST DRUMUL?
POVESTEȘTE MESSER
CANTÃREÞ DIN GRAVICEMBALO,
VIOLA DA BRACIO
VIOLA DA GAMBA..
(Vorba lui m-adie
mi se-ncurcă-n cosițe,
îmi plouă pe brațe
petale stinse de maci…
- Ca luciul vechi – patina – pe coapsa florentină
A lemnului cu vița cambrată-n viori,
Rătăcitor muzicant, din privire
Cu chip ostenit și dornic mă cheamă)
ȘI, DOAMNE, MESSER,
PESEMNE ȘI ÃSTA-I VREUN SOI DE MOARTE
DE CARE AI VREA TOT ÎNTR-UNA SÃ MORI…
(vântu-nălbăstrind în beznă secara.
Cerclamon, lan de sunete gingaș cosite
Încât tăcerea pare-o lamă de-argint, rourată…)
MESSERE STRANIERO,
MAI CÂNTÃ-MI O DATÃ…
014301
0
PB