anchidin ovidiu

cant caracteristic buze obosite, atarnate \'colo in saruturi cobite; altminteri croite de furnici platite pe piele ursite. sarut... ca si cum as adapa toata lumea-n lumea mea; ca si cum

oare cat am sa mai zbor? oare cand risipa va spune sa mor? clipa... ma face calator, doar calator intr-o lume ce as vrea sa o ador noaptea ...acolo,in dormitor; cat as iubi mirosul cald de

creanga bolnava, de ce-mi imparti sufletul in doua? ti-e frica ca are sa ploua peste al tau copac plin de pacat? si ca or sa vina ingeri, ce vor numara frunzele furate de la acel pom

acoperea a ta mireasma calda, cum focul invaluie inimile insetate; ocrotea a ta privire salba pana la cer, si nu te lasa sa vezi departe-ci doar aproape ca sa sper. simteam ca e ultimul castan

cern cu a mea menire pe asta lume negre prepusuri, vagi apusuri, mai mult visate-decat admirate(fie vorba intre noi). dar am ajuns sa simt durere sau adiere, pe care a mea disperare o cere

singur ma plimb pe a mea plaja pustie talpile ma dor, iarasi simt ca vor, o tandra atigere de petale, o briza sublima de mare. te rog!fii tu acea petala, care sa cada lin,usor in a mea