Poezii

ți-am păstrat, iubire, multe zile din prezenta-mi viață, ți-am promis că or s-asculte doar de tine – nătăfleață! mi le-ai luat cu nesimțire garantându-mi fericirea. azi îmi număr cu

APAnca Poenaru

0

0

să nu mai plângi - îmi spui – acum e totul rece, în mine tăcerea urlă a pustiu, în tine tăcerea urlă a târziu, Iubirea trece? să nu mai plângi – îmi spui - azi nu mai doare; te-ai

APAnca Poenaru

0

0

Primăveri închipuite joacă șotronul într-un sertar; Toate enigmele nopții se topesc pe asfaltul murdar. Draperiile dorm. Furnici îndestulate se spală pe dinți cu cloroform; Îngerul cu

APAnca Poenaru

0

0

În viață, omul cere Totul sau Nimic, Dar niciodată nu se mulțumește, Că dacă are Totul… parc-ar mai vrea un pic, Iar de-i Nimic… parcă prea mult primește!

APAnca Poenaru

0

0

te-am mai strigat și ieri și surd și mut și rece, am rupt în mângâieri sărutul care trece și te astept pe mâine când noaptea o să-nece scăldat în negru sănge sărutul care trece azi mai

APAnca Poenaru

0

1

repetă-mi c-ai să pleci, e noapte și e moarte, cuvintele-mi sunt reci pierdute-n pașapoarte, am inima-n cârlig e pusă la păstrare mă caut și mă strig mă mușc și nu mă

APAnca Poenaru

0

0

și m-am trezit într-o dimineață, și locuiam într-un cuvânt cu care m-am spălat pe față și l-am lăsat să se usuce-n vânt, și-am hoinărit pe străzi murdare, și le-am imbrătișat, și m-au

APAnca Poenaru

0

0