Poezie
Iubeste-ma
sotului meu, Șerban
1 min lectură·
Mediu
Iubeste-ma cand totul
E gata de odihna
Si primavera serii
Pandeste dupa grinda.
Cand nu mai stii trecutul
Si nici ce-are sa vina,
Cand mintea se revarsa
In ruga dupa cina.
Cand fardul mi se pierde
Si sunt doar eu, aceeasi,
Desculta si atenta
Intreaga tie,-acelasi.
Cand nu mai am repere
De loc si timp lumesc,
Si pasari ne-mprumuta
Din zborul lor ceresc.
Iubeste-ma de parca
A inceput sa ploua
Peste deserturi arse,
In tamplele-amandoua;
De parca noaptea-ntreaga
Se cerne-ncet prin stele,
In siruri lungi de ingeri
Cu aripile grele.
Iubeste-ma vietii
Si sa uitam de moarte,
Fara pacat – cand vine,
Noi doi sa fim departe…
004.111
0