Chintesența totului
Culorile lumii îmi clocotesc prin vine cu atâta fervoare și dor de cunoaștere, încât cea mai infimă celulă din uzina corpului își născocește perfecțiunea pentru a-mi găsi răspuns la vătămătoarea
ABAnca BejanPrinosurile dimineții
Voalul nemărginit al dimineții cade suav peste perfecțiunea Mamei Naturi. noaptea își fură treptat mărgăritarele împrăștiate pe brațele crude de iarbă. soarele își arată creștetul ca un sfânt cu un
ABAnca BejanDoleanța sufletului
Soarele împrăștie mănunchiuri de aur în suflet și-n minte și-n întreaga viață, captivă în carcasa rigidă de carne și oase și pânze însângerate țesute de „mama păianjen”. Gândul la iluminare ne
ABAnca BejanIluzia unei escapade
Aș prefera în detrimentul unui safari printre dune un loc istoric în care zidurile surde să îmi șoptească cu smerenie din toate unghiurile austere povești și mituri despre vieți apuse din timpuri
ABAnca BejanInterpelări în van
Cine sunt eu în spatele chipului ce îl etalez zi de zi, îndatoririlor perfide care cerșesc să fie-ndeplinite? Cine ești tu, cel din reversul măștilor expuse și problemelor sinuoase ce nemilos îți
ABAnca BejanVisul frugal
Visul frugal mi-a străfulgerat ființa- scopul este reamintirea condiției. Un infinitezimal fragment dintr-o lume uitată demult, în care mi-am experimentat povața. El poate somnul să mi-l
ABAnca BejanInsuficiența iubirii
Când iubirea nu-i suficientă pentru a umple lacuna din tine, te zbați ca o larvă într-un compact cocon de mătase. Degeaba tu zbieri încât glasul îți răgușește, căci sunetul se-absoarbe în fibra ce
ABAnca BejanDe ce?
Atâtea de ce-uri îmi interpelează ființa, privind sensul vieții, eterul, credința, în actualul moment lămuritoare mi-e doar știința. Multe indicii a unei vieți de apoi, a înțelepciunii ce în
ABAnca BejanPraf de stele
Născută din vaști nori de gaz și fire de praf împrăștiate în nemărginitul bătrân Univers cunoaște drept unic părinte colapsul... Și-n lipsa dușmănosului timp ea totuși urmează firescul etapele
ABAnca Bejan