îmi fac un joc ocult din jocul
determinărilor
eu cea tulburată de un adio
presimțit
am băut din paharul lui
cel mai
rece anotimp
el doarme încolăcit în limpezimea
perfectă
și nu e
lica e un poet boem
și e mulțumită de adidașii ei
ea spune
că sunt un simbol
al poeziei post-moderniste
o cafea fierbinte
o țigară
și o coală albă de scris
uneori își dă seama că nu
