Proză
Lumina
1 min lectură·
Mediu
Era singura,era uitata de lume
Insa a vazut lumina,
Era doar un copil,
Dar si-a dat seama ca trebuie sa creasca...
Lumina i-a patruns adânc in suflet
Iar inima i-a tresaltat de fericire
Nu mai era singura,caci lumina o ocrotea...
*
\"Daca lumea nu vrea sa se schimbe,
Ma voi schimba eu\"...si-a zis...
A inceput sa infloreasca cite putin,precum un trandafir...
Desi aripile-i fusesera taiate,
Intr-o seara a reusit sa zboare...
Acum avea o pereche noua de aripi,mai albe,mai stralucitoare..
Acum putea sa zboare spre departari,sa atinga noi orizonturi
Acum nu mai era singura caci era protejata de lumina.
Lumina era lumina sufletului ei,
Acum nu mai era deloc singura...era printre ingeri.
012670
0
