Poezie

Și dacă totuși...

1 min lectură·5 septembrie 2025

Mediu

Și dacă totuși n-a fost doar întâmplare,

ci o migală tăcută a stelelor

care au cioplit neînțelegerii mele

un drum spre tine?

Și dacă totuși nu greșesc

când pun mâna pe marginea tăcerii

ca pe o carte veche,

din care cade câte o frunză arsă de toamnă,

cu numele tău scris în nervuri?

Și dacă totuși iubirea

nu-i decât o rană veche care știe să cânte,

iar noi n-am făcut altceva

decât să ne așezăm urechea la poarta ei,

să auzim pe furiș ce se întâmplă dincolo de pereți,

așa cum asculți în scoica unei mări dispărute?

Și dacă totuși nimic nu se pierde

ci doar se mută din inimă în umbră,

din privire în cuvânt,

din cuvânt în uitare,

ca un șir de lumânări stinse de vânt

înaintea unei rugăciuni neterminate?

Și dacă totuși ești aici,

în acest gol care mă înconjoară

ca un ecou care refuză să tacă,

asemenea unei fotografii care se încăpățânează

să nu se îngălbenească pe margini?

Și dacă totuși

eu sunt doar un scrib al dorului.

Iar tu, o literă care lipsește mereu

din fiecare propoziție pe care o scriu?

00294

Amur. “Și dacă totuși....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/amur-vasilian/poezie/14193863/si-daca-totusi

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.