Ducesa
Noaptea doarme neagră peste oraș Un pescaruș se sinucide ca sunetul unui muzician surd plângând, cu degetele sângerande prinse in corzile chitării, crezând că aceasta nu mai are
Bagajul cu vise
m-am gândit să-mi iau bagajul cu vise și să merg pe jos până acolo nici nu mai știu dacă ți-am spus noapte bună nici nu mai știu de ce pui mâna la ochi și nu vrei să vezi ce culori au
Așa cum ar fi trebuit
vrei să vezi zorii in ochii mei? deschide-i! și rostogolește-i, golește-i de trecut în fond nu sunt decât niște sfere și foarte departe de a fi perfecte
Cântec pentru un poet
Vrei sa știi de câte ori ți-ai uitat apa mării in părul meu? Atunci algele visării mi-am intins spre cuvântul tău dar nu m-ai auzit Erai pierdut în versul tău
Indecența
Mi-am amintit de tine, abia cand ne-am cunoscut prima dată. Am crezut ca mi-ai iertat absența indecent ă. Cum ar suna absența mea dacă marea ar scrie despre noi?