Stii,nu te mai iubesc,si nu ma mai gindesc la tine,si nu ma ia fiorul de placere cind vad in vis privirea ta..Si nu-ti mai caut pasii si zimbetul alene,si dulcea mingiere ce mi-ai lasat-o pe-ai mei
Pe-adresa ta îmi fac iluzii,Mă zbat ca pasărea în focul de iubire,Privirea ta-mi provoacă durere și placere,iar vița mea atîrnă de clipetul de gene.Vino și ia-mă,și du-mă de-aici departe.În țărișoara
Hristos a spus:iubește-ți aproapele tău așa cum te iubești pe sine.Ce e viata fără dragoste?E ca o pasăre fără zbor,e ca noaptea fără luna argintie, e ca lumea fără soare..Doamne ajută-ne,în lume e
Mă privești și te cufunzi în întuneric,în neștiire și enigme..Și fiecare clipet te ademenește..Și mă săruți,o veșnicie...O gamă de gingășie și tandrețe..Săruti precum roua dimineții.Și mă atingi..și
Sînt rost fără rost... și flacără fără căldură,și inimă fără putere...o mască cu zîmbetul fals,cu privirea seacă și fără speranțe.Ma uit la pasărea cu aripile legate de sufletul tău