Poezii

îi lipsește... gândurile se aruncă grăbite pe hârtie în haită cuvintele se adună în lacrimi, se sparg târziile vise în șoapte, nu mai încap privirile... și plânge... adânc rănită, umbra de

Razele se coboară, iar munții tac, sunete de toacă, și eu încă zac, Vântul strigă și ochii mi se zbat, întro dulce frică, în câmpul cel vast... Vocea răzbate, prin sângele\'mi rece, iar privirea