Dincolo de zâmbet

Să râd, să plâng sau amândouă Nici eu nu știu ce să mă fac Să râd că mi-am văzut iubirea Să plâng că tot nu l-am uitat Zâmbesc eu mult, mă știe lumea Doar puțini știu că el e fals Puțini cunosc a mea durere De ce s-o știe? De ce să-i las? Și crini, și trandafiri, și nuferi Visez mereu că-mi dăruiești Un vis mi-e viața sau mai bine Coșmar dincolo de povești.