Mi-aduc aminte cand m-ai invatat
Sa plang
Si-apoi te-ai ascuns in sufletul
Meu
Pentru ca lacrimile mele te-au intristat.
Mi-adua aminte cand m-ai invatat
Sa zbor
Si-apoi mi-ai tintuit
Imi pleaca cocorii din suflet. Pentru a cata oara? Si dupa cate promisiuni netinute?
Imi pleaca Unicornul din piept. Se sfasie si pleaca. S-a suparat pe inima mea care-l bate.
Imi pleaca si visul
Vreau o clipa pe care
S-o consum intr-o eternitate
Tinand in mana o vioara.
O vioara de plumb
Mirosind a inchisoare;
Undeva, un esafod se ridica
Din corzile viorii;
Rasuna slab glasul de
In urma mea am lasat
Un caiet cu foi albe
Si un pix.
Ca sa am la cine ma
Intoarce.
Sa-mi scriu singur scrisorile
Ce trebuia sa le primesc.
Tocmai de la mine.
Un tata si-a intrebat fiul,
Intr-o zi,
Ce sapa si ce ingroapa-
Iar fiul a tacut.
A doua zi l-a intrebat din nou.
Si fiul a tacut.
A treia zi, a patra si a cincea zi
L-a tot intrebat de ce sapa
De vei mai sta;
Toamna ne-a gasit desculti
Din ramuri
Ramasese o fereastra
Prin care treceau ultimii orbi
Dincolo
Un timp alb,
In drum, desculta
Copilaria mea.
Padurea mea
Padurea mea
Pamant, in care sangele vechi
miroase a sange nou,
A sange de prada, a sange
Uscat cu care lumea isi
Spala ghearele mirosind a pamant.
Pamant uscat din care lupii
Isi potolesc setea de a
Sunt domn al meu, sunt sclav al tau
si preintre taoare aceste drumuri reci;
Sunt un sclav bun si un domn rau
Sunt rob si domn pe tainice poteci.
Sunt si padure, sunt si lan
Imi vantur