Poezie
Omul din noi
1 min lectură·
Mediu
De-as avea curajul sa rad de
lacrima ce-mi arde obrazul
de-as avea curajul sa urc acolo
unde nu a ajuns nimeni.
De-as avea curajul sa urlu de
placere cand ma chinuie cineva
De-as avea vointa sa continui
drumul neinceput
De-as avea demnitatea de a-i
respecta pe oameni dupa merit
De-as avea regrete sa pot
contura peisajul din neant...
Si probabil...
daca as avea ochi sa plang
sau picioare sa-mi caut pasii pe carari
Daca as avea glas sa vorbesc
Si mandrie poate,
Atunci as veea, simti si auzi
Ca sunt om.
001637
0
