alin vesteș

prima parte lamureste si asta loveste unde nu trebuie, in curiozitate, \"sunt atat de fericita loveste/ma\" e suficient oricum, poate ceva cu zgarieturile celuilalt din cuplul simbiotic SM sau identitar sau cum e

o poezie buna se anunta inca din primul vers prin faptul ca foloseste unul dintre urmatoarele cuvinte: carne, sange, lacrimi, urmand ca restul care nu au avut, de data asta, sansa sa prinda primele randuri, sa fie puse pe undeva pe parcurs, putem da search pe site si sa ne convingem de asta. mai sunt papusile, a nu se lasa deoparte papusile. mai e nevoie de ceva contondent, aici e mai dificil si gama poate varia dar se poate rezolva mai simplu: taietorul in carne vie

nu stiu unde se termina comul inainte sa/mi scape degetul pe enter, in orice caz ideea era ca textul mi/a placut

imi place desi autismele altora nu sunt digerabile, chiar azi la fisc am dat peste o functionareasa care era asa si nu am putut empatiza :) textul asta chiar imi place, ca mica stare idee, mi se pare ca e despre asta, despre cum e atunci cand cauti o stare de izolare mai putin zgrunturoasa si partiala si neconsumata - si fiecare are solutiile lui pentru asta si gestul nu mi se pare neplauzibil chiar daca e putin romantios sau nu stiu cum, nu conteaza si pe urma iti aplici metoda sau improvizezi si ratezi si nu ratezi in acelasi timp, adica vine starea aia si nu vine, in orice caz nu e cum ti/ai fi imaginat si nu mai e nimic alintat romantios armonios e foarte serios dar e cumva pe dos, nu e

n/am citit discutiile integral decat dupa ce mi/am postat comul si nu la asta ma refeream in primul rand ci la text, care nu mi s-a parut ca are coerenta, nu asta ii trece prin cap unui om nervos cu adevarat, asa mi/am zis, nu m/a interesat, cum e si normal, felul in care iti menegeriezi relatiile cu oamenii. dar am senzatia ca sunt aici mize care imi scapa. oricum, a, e despre realitatea imediata, pai atunci ai putea sa fii inca si mai directa - altfel, degetul a fost aratat si totu e bine. altfel, ca strategie, ce sa zic, minunat si uite, am si eu parte de actiune, dezbat:)

mă rad la subraț
îmi potrivesc
apa
se duce
undeva în pămînt
și se întoarce
în noi

:;

repetă după mine

unele imi plac asa de tare incat (1,2, 14, 15, cateva dintre ele) ma fac sa imi doresc sa fie scrise toate la fel si nu imi dau seama ce imi lipseste sa le pot urmari pana la capat, m. m. imaginatie? desi unele seamana cu niste riddle-uri iar altele folosesc jocuri simple de cuvinte sau pur si simplu ma stupefiaza, nu stiu de unde trebuie apucate

multumesc pentru urare. 12 ore de citit?! poezie?! nu imi pot imagina asta decat ca pe o experienta inumana chiar si cu texte mai bune decat aici

imi prieste ideea provizoratului, ma deprima ideea unui cont in care sunt depozitate tot felul de lucruri chiar daca unele dintre ele au contat. initial (acum cateva luni) mai stergeam dupa ceva timp pe ideea sa las textele mai ok, dupa aia le-am sters pe toate pentru ca mi s/a parut ca cineva isi umfla muschii la mine ceea ce mi s/a parut asa de plictisitor si de previzibil (adica iti lasa o singura varianta, sa faci pe marginalul furios, ceea ce e fel de plictisitor). unele se sterg singure – ultimul se incheia cu un vers din mazilescu care e asa de misto ca n/a tolerat restul:).

textele cu reactie n/am de gand sa le sterg, indiferent de reactie sau de text - chiar si daca sunt bucati fara pretentii, cum e si asta.

si nici ceva care o sa mi se para bun cu adevarat, desi asta e ceva care tinde sa se intample mult mai rar decat hotararea sa iti cureti cartofi. deci, nu le retrag, nu in sensul ca am iluzia ca ce introduc proaspat ar fi in vreun fel peste ce am sters.

nu era chiar armata dar pe aproape, era scoala

destul de interesant ce se petrece in contul tau, putin, cat am cotrobait prin el. cu privire la \"elektro, cred ca nu ai nevoie sa iti explici titlul, deci nu ai nevoie de penultimul vers. si nici de \"vidul incandescent sau, daca vrei sa/l pastrezi......

între noi un vid incandescent
vreau să-ți mănânc gura

.....
desi mai bine cred fara ultimele 2 randuri

cu alte cuvinte, nu-mi place si nu mi se par un text credibil

uite, un om pentru care nu mai exista cale de intoarcere, da da, un om care a renuntat sa se mai minta, si ce face el in clipa in care devine atat de lucid incat stie sigur ca orice sfidare ar arunca nu e decat un reflex anemic din ceea ce simte cu adevarat, din ceea ce a inteles demult, adevaruri crunte, din care, deocamdata, intarzie sa traga concluzia fireasca? ce sa faca, scrie un text, si gandurile care ii umplu textul asta rupt de lume sunt despre india, da, despre india, despre ermetism si posibilitatea de a-ti agata cuvintele cheie cu sfoara de gat, de fapt despre cum sa te pisi pe toate astea si pe orice altceva iti vine in minte in momentul respectiv, despre o revolutie inutila, un text scris in scarba si care creste in scarba cu fiecare comentariu care vine cuminte sa se adauge in subsolul lui

am o intrebare, universul meu e stramt si anost, de asta intreb. tu iti reprezinti toate lucrurile astea cand scrii despre ele? mirosul de miere din haine. sezonul culesului viei in toscana. lavanda inflorind. hatisul de acacia.

fara ca sa te temi\" suna prost. vampiri - suna prost. talhari - nu mai exista, exista infractori. asemanarea cu vama veche strica tot.

asta/i spiritul - si nici nu iti ia mult sa faci texte ca astea :)))

s cateva efecte bune aici, scoase foarte usor, daca esti dintr-a 7-a sau daca esti meserias. dintr-un material nu foarte original si fara nimic explicit, spre binele textului. adica atitudine, ceva care nu iti iese numai pentru ca te enervezi

salut, ma bucur ca ti-a placut

foarte fain, foarte curat text

ok, doar ca sa nu crezi ca ti/am aruncat niste impresii sumare, incerc sa argumentez. si pe urma gata, n/am obiceiul sa fiu pisalog.

nimic intr/adevar, sa fie sanatos, dar ce vroiam sa iti transmit din pdv al cuiva care ti/a mai citit textele pe hyper si clublit. e ca, poate, mai bine marsezi pe discursul asta, din care storci ceva, o emotie, o imagine reusita, decat pe mana personajelor absurde gen ionion si celelalte.

textul asta mi s/a parut scris altfel

cu strofa 2: daca ea zice moarte, batranete si deci tot ce e mai nasol pe lume, nu mai ramane multa putere de sugestie in ultimele doua strofe care, altfel, sunt frumoase

asa mai degraba decat cu povesti despre ion ion. txt.ul asta mi/a placut, dar ar fi poate mai reusit daca ii scoti burta, uite ce versuri cred ca merita sterse

în trupurile noastre
cu privirea tulbure cu sufletul tulbure

si

doar moartea care ne roade încet craniile
și parfumul puternic al bătrânei vecine
mereu citind aceeași carte pe balcon
în timp ce se leagănă pe șezlong
și își privește din când în când florile