alin vesteș
Verificat@alin-vestes
Postez sub acest pseudonim si sub cel de Cosmin Romanescu. Nascut in 1977
e foarte interesant sa vezi cum esti citit, eu aveam de gand sa povestesc doua trei lucruri din viata mea, recurente si simple - muzica, pierdutul lucrurilor sau impresii de pe strada (cum e cuplul ala vazut de departe din spate) si o stare mai speciala de curand, un soi de hierofanie fara nimic sacru, daca pot spune asa, concentrata pe negativ, pe pierdere personala (finalul). dar daca din toate astea se contureaza barem o atmosfera cat de cat nelinistitoare, cum zici, tot n/a fost degeaba. ne mai citim.
Pe textul:
„tilt, și" de alin vesteș
aici e un exercitiu simplist in partile in care e \"eseu\" si nu prezentarea ideilor autorului
caracterul radical al solutiilor + caracterul lor diferit de la o carte la alta cred ca sunt avertismente destul de explicite ca poti citi sectiunile respective drept poezie, cel putin eu asa am facut/o, indiferent cat de sec sunt prezentate si anume una despre izolare, si anume despre MH asa ca toata vorbaraia despre Fourrier&co mi se pare pe langa, atata vreme cat nu se rezuma la distingerea unor idei de influenta ci vorbeste despre \"promisiunea unui viitor fericit\" etc., nu e cazul, nu e niciun viitor fericit in fond si la urma urmei, poate in particule asta nu e foarte limpede da\' nu face autorul toata treaba nu
plus rolul de soc plus destituirea ferma, fara drept de apel a prezentului, asta da. critica trebuie luata in serios, partea de proiectie nu prea, io asa cred
e tezist si personajele sunt schematice, de acord cu asta si cam atat, in sensul in care toate teoriile alea te desumfla, cum spuneam dar opereaza inteligent cu ele, nu te plictisesti daca nu ai canoane ferme despre ce poate fi si ce nu literatura . Mai sunt si altii, poate nu in aceeasi masura si asta nu/i face mai putin interesanti, vezi kundera, mai pe metafizic decat pe critica sociala, de asta mai digerabil.
\"atingerilor, gesturilor, vorbelor, privirilor furate sau clipelor așteptate\" - penibil, mie personal scena erectiei instantanee din Posibilitatea... cand personajul afla ca prima intalnire a fost provocata si nu intamplatoare mi s/a parut fabuloasa si e vorba acolo despre alegere si despre nevoia de tandrete, e adevarat usor patologica, in rest multe dintre scene sunt, chiar sunt, pornografie dar e bine ca exista cineva care crede ca ea nu modeleaza majoritar comportamentul sexual in societatea contemporana.
revenind la particule, sunt 3 personaje aici care seamana mai degraba cu niste personaje de tragedie greaca, in loc de fatum sta consumerismul si tot ce se insira in textul de mai sus cu liniuta, e vorba despre cele doua femei si michel, sunt la fel de exagerate ca intr/o tragedie dar si la fel de expresive si nu mai putin emotionante, cel putin femeile, cel putin Anabelle
Pe textul:
„particule elementare" de vitalie sprinceana
Pe textul:
„toate scenele de răsfăț - decupate" de alin vesteș
o alta cale amiguizarea discursului si ineditul formularii, cum ai incercat la sfarsitul strofelor 1 si 2, destul de interesant.
sunt lucrate la tine ideile astea mari, dar parca tot supralicitezi, e prea mult parca, raman cumva nesustinute senzorial, ai putea incerca sa iti alegi cumva punctul in care sa dai lovitura, sa restrangi discursul meta
in plus uneori, pentru ca tot sunt inevitabile ideile astea mari, formularile simple neechivoce poate sunt mai de efect, dar tot asa, fara sa se lafaiasca in fiecare strofa
asta pentru ca ma preocupa si pe mine lucrurile astea, nu pentru ca as fi un contraexemplu bun
imi place, in principiu, ca nu renunti sa incerci sa dai adancime textelor tale
Pe textul:
„veghere" de oricealtceva
altfel, stai linistit, am inteles, ti s/a parut bun dar nu grozav, pe ansamblu, si deloc grozav pe parti, ti/ai spus, ce/ar fi sa transmit asta, textul mi s/a parut bun dar nu grozav
Pe textul:
„my own gossip & guri de pământ" de alin vesteș
ciudatentii = vroiam sa spun imagini insolite dar care tin, f. bune
zoe stă lângă lac
aruncă o țigară mentolată
își trece mâna prin păr oftează - pare o descriere pana aici. la fel celelalte 2 care imi plac.
dar chiar daca nu e asa, e mai putin important, important e ca mi s/a parut bun, asta era ideea
Pe textul:
„Oxygen" de Andreea Oprea
...plac si 4 si 3
... sa stea distinct de grupaj (la finalul comului meu)
Pe textul:
„Oxygen" de Andreea Oprea
Pe textul:
„Oxygen" de Andreea Oprea
Pe textul:
„my own gossip & guri de pământ" de alin vesteș
....numai puscariasii sunt inchisi fara nimic cu care sa se spanzure, sa stii ca se intelege.
Pe textul:
„jurnal cazon" de Gelu Diaconu
in primul text, \"creionez primele impresii\" e topescian, de reporter detasat, or si grupajul vrea altceva nu, si mai ales scrisorile alea vroiau altceva.
textul 3 cred ca deloc, pentru ca, desi presupun ca psihologic asa e, te \"implici\" si in experiente mai nasoale decat armata, e ceva neplacut aici si nu asumat (eventual daca ar sugera chiar asta, cat de putin iti trebuie sa tii, cel putin asa sa iti inchipui, la un om, la o experienta etc.) e totusi ceva nasol si contrastant cu restul in duiosia aia de catane, la fel ca aia dintre betivi la sfarsit, nu stiu, cred ca nu pot explica f. bine dar nu mi/a placut in forma in care e
textul 4 transmite ce trebuie fara \"simt inca de pe acum oboseala si spaima\"
\"sentimentele camasi kakii\" iar nu mi/a placut capcoada.
finalul: am avut senzatia ca ratezi un final, sa/i zicem \"corect\", o iesire decenta:
și trimis la arest
(fara ca ca un pușcăriaș, pai cum altfel???)
fără șireturi
fără centură
....atat, mica jucarie intertextuala care e acum in final, cel putin mie nu mi/a placut
Pe textul:
„jurnal cazon" de Gelu Diaconu
Pe textul:
„ca o compatibilitate între soare și asfalt" de Mihaela Abagiu
Pe textul:
„show me love" de Amalia Phazz
Pe textul:
„my own gossip & guri de pământ" de alin vesteș
pt. editorul care l/a recomandat, madalina si n.popa dintre cei care s/au pronuntat: pentru ca v/a placut cevaceva aici o sa revin, dar mai incolo, sa vad ce poate ramane.
Pe textul:
„my own gossip & guri de pământ" de alin vesteș
multumesc, fara gluma,
cu dinamica e sigur ca ai dreptate, pentru ca expertimentul, cum zici, a fost sa zic de 2 ori acelasi lucru, deci e clar pierde la capitolul asta. cu explicitul si verbiozitatile sau detaliile/n plus poate.
din intrebare pot intelege 2 lucruri si deci raspund tot de 2 ori: pai diminetile, ce nu/i clar, si netul, in ordine inversa. sau vrei sa spui ca/i lame? asta/i din nou sigur, nici nu se ascunde. mai vedem.
Pe textul:
„my own gossip & guri de pământ" de alin vesteș
șoseaua gonește sub mine ca șenila implacabilă a unui tanc
îmi apasă oasele unele-ntr-altele
...dar si aici fara implacabila ar percuta mai bine
Pe textul:
„[e ora pustietății oră care...]" de Mihai C. Petrian
Pe textul:
„[martie încă frig]" de Mihai C. Petrian
Pe textul:
„stable song" de dazlious
