Poezii

Aș vrea să mă pot lipi la loc Și asta pentru că nimeni nu are ce face Cu o grămadă prăfuită de cioburi. A trecut ceva vreme de atunci, Dar mi-amintesc parcă Prin ceața unei vedenii

Aș vrea să pot să-mi vărs sufletul, Să-l arunc din mine așa cum aș azvârli Orice m-a rănit când am înghițit. L-aș scuipa într-un pahar curat, L-aș amesteca cu ceva dor de viață, Cu o linguriță

Suflet de copac Ce simti când vezi copacul ce sub privire-ti moare? Iti flutura in suflet caldura ori racoare? Un pom ciuntit e doar o viata sfarâmata In fata lamei reci pe veci

Vedeam cum cerul se topeste Ca un cub de gheata in fata ochilor mei. Sclipirea mata a fulgilor Imi racea privirea si-mi aburea sufletul. Si palele de vant ce se roteau Nebun in jurul meu Ma

What do you feel while watching a tiny crippled tree? D’you feel compasion, or d’you ignore that that you see? A choped off tree is just a shattered life That for a moment peered the murderous

Stai câteodata impietrit si nu stii Ce-i cu tine. Ai vrea ceva nedefinit Sa spui intregii lumi. Dar vorbele-s mormânt sI nu le poti trezi Din visare. Stai si-ti inchipui Ca toate drumurile

N-a fost sa fie cum am vrut Amândoi am mers pe un drum stâncos, Amândoi am tacut. N-a fost sa fie ce-am gândit, Amândoi am ajuns sus pe vârf, Amândoi ne-am

Nu-mi amintesc prea bine Când am zarit cea dintâi noapte, Dar cred ca soarele era sus pe cer si eu am vazut-o in mine. Cred ca imensitatea ce-mi inconjura Sufletul era cam pustie, Cu toate ca

Marea-si bate spuma-n valuri si se lupta ea cu sine. Se-ncreteste apa-n pietre, Dar n-ajunge si la mine… Pasari multe si sinistre Tipa-n van si se rotesc. Bat din aripi cu turbare, N-au