Oglindă în cioburi
Suntem făcuți din cioburi. Mai mici, mai mari, nu suntem toți la fel. Dar cioburile sunt cele care ne definesc. Și ne clădesc în ceea ce suntem acum. Diferiți de ceea și de cine am fost ieri. Și
ABAlice Diana BobocSuflu de vânt
Când praful devine suflu de vânt, transcedem în noi. Întotdeauna în noi. Într-o nouă identitate a noastră. Și facem mereu aceleași greșeli într-o repetare continuă. Umbrele noastre cred că noi suntem
ABAlice Diana BobocIdentitatea din oglindă
putem pretinde că suntem niște oameni reali ne răsucim în corpurile noastre, ne contorsionăm în noi și cu toate acestea, șira spinării ne rânjește peste umăr pentru a ne arăta că deținem și coloană
ABAlice Diana BobocCum croșetează norii
Poveste spusă din tăcere, din tăcerea unei nopți ce se repetă la infinit. Este noapte într-o noapte stelară. E un ținut fără de dimineți, fără de soare, fără de lumina zilei. Noaptea și luna îl
ABAlice Diana BobocE rouă pe buzele mele
Sorbi roua de pe buzele mele și transformi în fîntînă iluzia sentimentelor mele. Atingi marginile fîntînii și aduni în palmă stropii de iubire. Îți răcorești fruntea înfierbîntată. Stai și te
ABAlice Diana BobocAzi a fost mâine
Dacă mâine este ieri deja, atunci trăim în trecut. Dacă ieri a fost în viitor, atunci trăim în viitor. Ziua de poimâine va fi alaltăieri, pentru ziua ce va veni peste trei zile. Când trăim în trecut
ABAlice Diana BobocCafeaua din perle
Parfumată discret, cu aromă neagră de mare... aburește într-o ceașcă de pietre. Din pietre și cu pietre. Și cu zaț de pudră perlată. Perle măcinate de vîntul mării, de valurile norilor. Este atît de
ABAlice Diana BobocStalactite, stalagmite si lilieci
Povestesc o poveste fără final. Finalul nu există. Sau poate că da și nu știu eu. Ceea ce mă face tristă. Inchid pagina și o fac sul. Nu vreau să văd rîndurile poveștii. Nu vreau cuvintele să le
ABAlice Diana BobocFiorii de sub unghii
Pășesc pe țepi – sunt al unui trandafir uscat. Cînd îl vezi, te înfiori în primul moment. Dar să nu te temi de el. Dacă vei călca și tu pe țepii lui - nu îți va face rău. Te va furnica doar în
ABAlice Diana BobocPe pleoapă
Vreau să caut un fir de iarba într-o mare pustie, ca să îți arăt cît de mult te iubesc. Vreau să găsești calea către mine, dar spre cer sa nu te uiți. Pe asfalt ard frunzele. Nu trebuie sa le calci,
ABAlice Diana BobocMinutul din alună
Știi ce? Am o idee. Pentru că tot mi-ai spus zilele trecute că ai avea poftă să ronțăi niște alune, hai să mergem într-un loc mai rar întâlnit. Chiar tu le vei culege; și le vei crănțăni în voie...
ABAlice Diana BobocGândul și picătura de rouă
Am poposit pe o frunză. Și o picătură de rouă mi se așeză pe un gând. De fapt, singurul meu gând disponibil în momentul respectiv. Gândul a încercat să se încline, dar picătura nu renunța sub nici o
ABAlice Diana BobocBlanc
Scriu pe un spatiu alb. E alb, prea alb, fara litere, cuvinte, semne de punctuatie. E obositor. Blancul ma provoaca la o intrecere cu mine insami. Trebuie sa-mi demonstrez ca pot umple o pagina cu
ABAlice Diana BobocCurcubeul
E noapte pe cărarea vieții. Din spatele unui copac foșnește, cu sunet prelung și tăcut, un curcubeu. Se ivește timid, uitîndu-se în stanga și în dreapta, să nu carecumva să fie zărit de cineva. Intai
ABAlice Diana BobocNimic
Nu stiu ce e in viata mea.. Nu stiu nimic. Dar Nimicul ma cunoaste. De foarte multe ori l-am intrebat ce e cu viata mea, l-am consultat ca pe un oracol si cuvintele lui le-am auzit sub forma de
ABAlice Diana BobocDecepție
Gândind că te-am găsit, m-am inșelat.. era un gând fără formă, fără răspuns. Ecou care se stinge incet, un ecou fără ecou. Știam că e în zadar, dar așteptam să se ivească iubirea. Nu a fost să fie.
ABAlice Diana Boboc