Plouă.
Dă-mi voie
să nu am nici un sentiment,
nici o plăcere,
nici un dezgust.
Dă-mi voie
să fiu transparent,
să nu am miros,
nici gust,
nici consistență,
nici scrupule,
ca să fiu întocmai
Tu
calci cu tălpile goale
nisipul meu.
Știu că te-nțeapă,
așa e el, aspru,
sau răuvoitor
cu nou venitele.
Vezi cît de puțin a ramas necălcat,
te rog, fă cumva,
pășește pe vîrfuri,
și, dacă
Tu
ești la fel de posibilă
ca o haită de cîini
cu covrigi in coadă.
Eu - la fel de concret
ca o călătorie în timp.
Tot ce ne leagă,
precum și tot ce ne separă
destinele
sînt lucruri
Pot să te asigur
de dragostea sfîntă pe care ți-o port.
În ciuda acestui fapt,
nu ai de unde să știi
cu exactitate
de cîte ori visele
sau gîndurile, sau moartea,
sau soarele, sau
Prefer unui sobru și demn monument
O gîză infimă - dar vie,
Prefer unui prea riguros argument
O rustică, frustă prostie,
Prefer unui viscol sublim și dement
O rază de soare - zurlie,
Prefer
Plînsul este atunci
cînd ni se pune
aici, sus, un fel de nod
care nu ne dă voie
să respirăm sau să spunem
ce-avem pe suflet
(cei care plîng cînd vorbesc
-sau vorbesc cînd plîng-
sînt
am frici și speranțe cam mari
-le vînd pe cincizeci de dolari,
am vocea și zîmbetul Ei
-le vînd pe trei sute de lei,
am sînge și jar în privire
-le vînd pe o mie de lire,
am prieteni frumoși si
AT