Poezie
Undeva, cândva
1 min lectură·
Mediu
toată viața o petrec într-o lungă așteptare
trebuia să spun o petrecem
dar azi, sunt generos cu noi
îmi spăl visele, le atârn la uscat
pe-o sârmă în hipertensiune sistolică
departe de uzul copiilor
mai culeg de pe câte unul o scamă
aștept să se usuce
prizonierul așteaptă grațierea
soldatul așteaptă atacul...
doamne, câtă lume așteaptă
noi
ar trebui să ne hăituim cu metafore
să ne pipăim cu vorbe frumoase
să ne conservăm în sufletul celuilalt
dar
ne vedem din când în când, pe fugă
ne zâmbim
uneori e-mailul ne vestește că am avut un orgasm
dacă avem în același timp, e o eroare în server
și uite-așa
cândva
vom sta pe pat, lipiți unul de altul
umăr la umăr, șold la șold, gleznă la gleznă
după o vreme
un e-mail obosit
rătăcit într-un server surmenat
ne va aduce la cunoștință că
ne iubim
ne va înștiința cât de mult ne iubim
o să ne privim tăcuți, zâmbind
apoi vom apăsa amândoi delete
și enter
002.355
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Nicolae. “Undeva, cândva.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-nicolae/poezie/1830846/undeva-candvaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.