Poezie
Fiara tanara
1 min lectură·
Mediu
Fiară tânără, cu bogăție de simțuri native
și sângele în clocot ca lava în vulcan,
m-ai adulmecat pradă în jungla acestui oraș,
după urmele lăsate de sufletul meu rănit.
Chiar eu te-am ademenit, căutându-mi leacul,
hipnotizat de colții tăi albi și de rânjetul
care-mi promiteau sfârșitul fără chinuri
și mi-am lepădat nesilit platoșa prudenței,
lăsându-mă îmbrățișat de bucuria victoriei tale
de fiară tânără înfometată de pasiuni.
Ai ales să-mi sfâșii bucăți din libertatea mea
țintuindu-mă în ochii tăi de felină surprinzătoare,
dar nu m-ai devorat, jucându-mă cu demnitate
și așteptam cu smerenie lovitura finală.
Timpul solemn a hărăzit să-ți placă posesia
jucăriei înlănțuite de puterea ta primară
și am rămas fără vicleșugul meu dominant
pe care mi l-ai sângerat picătură cu picătură.
Eliberați de pândă și de suspiciunea haină,
călău și victimă pe eșafodul aceleiași iubiri,
percepem canonizați trecerea lumii prin noi
salvați de chinul poftei de senzații râvnite,
și îngemănați conviețuim încă uimiți,
eu domesticit de sălbăticia ta onestă,
tu îmblânzită de durerea mea desuetă,
care-ți zâmbește ca soarele la asfințit.
022.089
0