Poezie
vedenie
1 min lectură·
Mediu
Înțeleptul Sfinx, etern și gânditor
În veșnicia nopții discută c-un dragon.
Solemn, mișcând cadranul pe-un cer trandafiriu,
Se oglindea chiar Buda cu zâmbetul hazliu.
Zamolxe lucra texte cu profeții celeste
Înconjurat de zodii horind meșteșugește,
Căci Jupiter născuse și Christ se răstignise
Și îi lipsea-nțelesul și-ar vrea date precise.
Saturn înghițea clipe și Yahve număra
Potopuri și războaie,trădări sau altceva.
Alah privea spre lume și se cutremura
Cum cartea lui prea sfântă pe oameni îi pierdea.
Alaiul de zeițe și sfinți cu nimb de rouă
Cântau o rugăciune să ne ajute nouă.
In clubul de vedenii doar Diavolul lipsea
Plecat de plictiseală în iad să bea ceva.
Cinci îngeri jucau football mai jos,pe-o galaxie
Și alții , pe computer , priveau cu veselie.
În veșnicia lumii, aduși toți laolaltă -
Însămânțau planete cu viață blestemată.
Asexuați în spirit , umblând cu toții-roi
Vedeau doi oameni pașnici iubindu-se strigoi.
001106
0