Poezie
negru
1 min lectură·
Mediu
Integrele și unicele mele bijuteriile negre
nu-și pot străluci întunecimea lor prețioasă
extrasă din cine aș fi.
Pândesc ca un păianjen nocturn
o clipă luminoasă rătăcită
să mi se agațe în plasa de gânduri,
să-i dăruiesc câteva nevorbiri negre.
Am și destule cântece negre, și dansuri negre
și adevăruri negre, și pasiuni negre
din timpurile mele fericit de negre
păstrate în negrul absurd inocent
de la smoala care m-a picurat
și de la funinginea unor vremuri
cu neagră voce saturniană
din începutul infernului meu moștenit.
Ca fiecare, am și partea de negru absolut
din zestrea foamei de negru
a primei energii nebotezate,
relicvă anatomică pro memoria
să o restitui cuvântului negru,
legitimat ca urmaș al haosului incolor
din care m-am ivit instabil atomic.
001.041
0