Poezie
simbioza
1 min lectură·
Mediu
Îmi pipăie timpul scheletul,
Dacă îl mai car în spate
Și uite că mai pot.
Liniștit să stea, nearătarea,
Chiar dacă îmi socotește pașii,
Țigările, aparențele și e vigilent
Cu filantropiile mele.
Mai și tușește mirat și pierde nopți
Să-mi spioneze scamele efigiei.
Îl simt lipitoare de mine,
Sunt captura lui de război genetic,
Dar și generic, de când m-a prins
Lăptăind la sânul spiralei materne.
Totuși, ne împăcăm în simbioza
Principiilor repetabile, conectați
Ca ața cu acul, în mâna
Croitorului de vieți.
Tocmai ne-a brodat și aici!
00966
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Corneliu ENEA. “simbioza.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-corneliu-enea/poezie/14126540/simbiozaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.