Poezie
mere
1 min lectură·
Mediu
Inițial, nudul cosmic
în peisajul timpului incolor,
ca artă suprarealistă.
Creatorul împarte mere
planetelor coapte de viață
să germineze conștiințe
predestinate să păcătuiască.
Se vrea admirat !?
Fenomen sau miraj, iubirea,
ca alt fel de gravitație
sau atracție universală,
dar metafizică și ezoterică
în conflict cu ispitele și pasiunile,
contagioasă, genetic fără leac,
face victime și robi.
Taina semințelor de măr!?
Legic, perechile suferă
de eroziune și amnezie terestră,
destrămare și anti-iubire,
nuanțate sidefiu cu ipocrizie.
Adunarea și înmulțirea lor,
împărțire și scăderea tuturor,
finalul mereu cu rezultat zero!
Fericirea e sufocată de simboluri
și războaie de toate felurile,
încheiate inevitabil
cu monumente pro memoria.
Sacrificii și tristeți împietrite!
Totul doare liniștit!
E plin universul de mere.
001.116
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Corneliu ENEA. “mere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-corneliu-enea/poezie/14124172/mereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.