Poezie
bilet
1 min lectură·
Mediu
M-ai dă-mi cerule zăpadă
să mă obișnuiesc cu frigul
care mă așteaptă răbdător!
Noaptea mă meditează perseverentă
cum este cu întunericul
și o plătesc în rate, cu vise ciudate.
Am împachetate catrafusele
cu toate amintirile rămase fidele.
Angoasele le las oricui,
înafară de tine.
Ție îți las un strop
din parfumul de tristețe trecătoare,
când te va vizita singurătatea,
ca să-i faci pe plac.
Destinul mi-a luat de mult bilet
și sunt gata oricând de îmbarcare
în corabia eternități
pentru excursia în neant.
Nostim ar fi ca, la destinație,
să găsesc alt bilet de viețuire.
Fără tine nu plec niciunde și nicicând!
Ar fi absurd!
001.087
0