Poezie
copilarie
1 min lectură·
Mediu
Un copil culege pietre colorate de pe malul râului,
alege un loc și le așează în cerc pe nisip,
adună flori mărunte deasupra și zâmbește fericit.
- Ce ai făcut acolo?
Îl întreb și el, fără să mă privească, îmi rspunde
- E pentru mama mea care a zburat în vizită
la Doamne-Doamne și-i arăt unde să vină,
că mi-e dor de ea. Știi, ea iubește florile mici,
pentru că tati îi aducea mereu câteva.
- Dar tati al tău unde este acum?
- M-a lăsat cu bunica și a plecat departe,
dar a zis că se întoarce când o să fiu eu mare.
Cad câteva picături de ploaie și copilul e vesel.
- Vezi, mami îmi undă florile!
001.126
0