Poezie

agasantul trecut

1 min lectură·27 februarie 2018

Mediu

Băi, față ca de conopidă veche

Ciupit de vremuri și de-o streche

De ce te-arăți în gândul meu

Când mă rugam la Dumnezeu

Să nu îmi ia ce mai iubesc

Și să îmi ierte ce-mi doresc?

Coșmar, stafie, ce-oi fi fost

Mă deranjezi acum că-i post

Și mă feresc să te trimit

În locul din care-ai venit

Cu rânjetul tău decrepit!

Cândva ai fost parte din mine,

Tânăr candriu și ne-aveam bine

Când pescuiam stele din cer

În căutare de mister,

Sau când iubeam împătimiți

De tinerețe răsplătiți.

Acum tu ești timpul trecut

Eu te-am pierdut? Tu m-ai pierdut?

Ți-am fost și sclav, și împărat,

Ne-am mai certat și împăcat,

Rămai bogat cu ce mi-ai luat

Și eu cu ce am mai păstrat!

001.015

Alexandru Corneliu ENEA. “agasantul trecut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-corneliu-enea/poezie/14121266/agasantul-trecut

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.