Poezie

incercare

1 min lectură·12 februarie 2018

Mediu

Și azi mi-a fost foame de adevăr,

dar zâmbetul tău mi-a dat doar cateva

fărâmituri de cuvinte

și am ieșit pe strada indolenței,

mi-am luat niște minciunele tare sărate

și cea mai amară bere de fiere ireală.

Am revenit amețit în rama existenței,

sătul de întrebările afumate, atârnate pe pereți,

m-am certat cu imaginația răutăcioasă,

până m-a văzut o oglindă cu sticla rece

și iar m-am batjocorit că nu știu să trăiesc.

Dar, mi-am dovedit că mai am curaj să mă văd!

Până spre dimineață, am stins țigări

ca să învăț valoarea fumului toxic

adunat și risipit de foamea mea de adevăr

despre tine.

Nepăsarea mă cam evită de când te știu.

O fi geloasă !?

Sărăcit de odihnă și liniște, cu zâmbet schimonosit,

admir tăcut nevolnicia care mă iubește

fidelă și nepretențioasă,

pe care mi-ai lăsat-o seara trecută,

să-ți țină locul, ca realitate un pic ascunsă.

Sau trădată !?

001.162

Alexandru Corneliu ENEA. “incercare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-corneliu-enea/poezie/14120489/incercare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.