Poezie
tristete
1 min lectură·
Mediu
Lasă-mi sângele să doarmă
Legănat de-al tău mister,
Nu-i da versuri îmbătate
De cuvinte însetate,
Fără noimă înșirate.
Să îți cred visul pierdut
Într-un abur ce-mi ascunde
Chipul veșnic prefăcut
Din iluziile tale
Pentru care eu sunt trup ?
Nu-ți sunt eu sortitul care
Să-ți dea darul cu fiori,
Nici ursitul fericirii
Care să-ți hrănească dorul
Primăverii inocente
Care-n mine crește iarnă.
Îmbrac iar haina tristeții
Cu narcisa-n butonieră
Și-mi iau zborul în uitare
Cu poverile de plumb,
Spre oceanul de durere
Unde-s ca o picătură
Înfiată de amurg.
001.169
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Corneliu ENEA. “tristete.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-corneliu-enea/poezie/14105589/tristeteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.