Poezie
zarva
1 min lectură·
Mediu
Iar a fost zarvă printre neuronii mei
pentru că am coborât confuz
în subsolul conștiinței
după morcovii care credeam
că-ți plac să te admire pe terasă.
Umplusem și un butoiaș cu vorbe,
și acre, și dulci, să fermenteze
niște ipoteze cu măști simulate în pasiuni.
La cina telefonică, mi-ai servit
o idilă sfătoasă cu un sos
ușor picant cu reproșuri,
dar tot nu mi-am săturat gelozia,
mai ales că vei deschide poarta
din grădina ta privată.
Adaug insistenta dermatită,
neurovegetativul germanic,
ochii lacomi ai halterelor
care îmi transpiră nevroza,
în mediul cu prea mare diferență
dintre biologiile noastre
și iată-mă gata să linșez noaptea,
ca un tragic ipohondru,
pentru că mă vrea singur cu ea
în zarva neuronilor mei.
Trebuie să merg la un consult
pentru definirea incertitudinilor
care latră la neuronii mei?
001003
0