Poezie
lup
1 min lectură·
Mediu
LUP
Haită de lupi în gândurile mele
sfâșie liniștea, noapte de iarnă,
sătui de carnea tristeții,
mi-adulmecă nervii ascunși de uitare
în crusta de viață,
hârjoană
sub norii de pleoape a ochilor lună,
să sperie întunericul cu urlete sumbre,
călăi vicioși.
Bezmetică aleargă căprioara din vis
trimisă, chemată de soartă,
dar fălcile stele în colți strălucesc
și umbra de viață o iartă,
icoana zâmbește.
Vinovat de închipuirile mele
ucid visul bastard,
ofetz aceeași rugăciune salvată de timp
și mârâi la mine, urâciune,
lup năpârlit.
001086
0
