Poezie
cosmar
1 min lectură·
Mediu
COȘMAR
Caii din ceruri cu potcoave de stele
scapără fulgere, trăznesc blesteme,
spintecă norii, parcă-s turbați,
tunet nechează îmbăloșați,
vuiesc pădurile, urlă dihănii,
spumegă râuri sfârșitul lumii,
se mișcă dealuri și munții plesnesc.
Tu dormi în pace că te iubesc,
visează soare și-un colț de rai,
îngerul lunii cu chipul bălai.
Vrerea ursitei dospește ispite
te vrea doar cu mine, sau iară te minte?
Trece furtuna, coșmarul dispare,
totuși, în mine, ceva încă doare;
atins de veninul din noaptea cea rea
ruga mă iartă de clipa grea;
străină de mine o umbră pulsează
își râde de mine și mă fumează.
001.112
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Corneliu ENEA. “cosmar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-corneliu-enea/poezie/14080085/cosmarComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
