Poezii

am asteptat intr-o zi sa vad rasaritul dar oamenii rai mi-au retezat zenitul si-atunci am ramas sa plang pe gunoaie jucandu-ma doar cu picuri de ploaie... dar stiu, curand va veni

o umbra ma alunga din vechiul meu trecut e umbra cea mai trista e tot ce am avut tu crezi straine acuma ca poti schimba ceva: aduna de pe jos doua bucati de stea, priveste-le si vezi, ca e

a fost si este prea frumos prezentul vietii dincolo de moarte, cand ingerii incet, te strang la piept si sufletul se pleaca trist in noapte. o lacrima s-a scurs poate-n pustiu, plangand amorul