Deschid tăgada, ici-colo se-arată
O funestă bătrână, somnoroasă
C-un murmur pe-o parte
C-un suspin pe cealaltă parte
Și apoi dispare.
Timpul se zbate în piatră
Și trece și tot trece din nordul
Întinde mâinile, ia-ți o secundă-n zori
Împletindu-ți degetele și scormonind după flori
Ploaia se înmoaie, umezește din nou cărări
Bătătorite cu umbre, stingând pe rând lumânări...
Rămân în urmă