Te uit încet și totuși niciodată,
În ochii lumii, tu ai fost secret,
În ochii mei, poveste blestemată,
Poezie fără de poet.
Te uit încet și parcă nu mai treci!
În ochii lumii, tu, un imperfect
Să nu uităm de florile din drum,
De diminețile cu gust de fum,
De-un om care ne-a spus cândva „rămâi”,
De toate câte nu le putem spune nimănui.
Să nu uităm de ploaia din april,
De-un zâmbet cald,
Se lasă peste lume câte-un nor,
Și parcă toate lucrurile dor,
Un ceas uitat mai bate într-un cui,
Iar eu mai sunt, dar nu mai sunt al cui.
Pe străzi se plimbă pașii fără rost,
Și tot ce-a fost
AI