De vreme ce
nu am numic de
facut aici...
mai bine ma
duc acasa...
dar nu stiu drumul...
Am asteptat pe
cineva
sa se iveasca
pe aceasta
poteca.
Dar ceata
isi
desprinde aripile
in
Lenevesc pe nările tale...
Îmi place mișcarea
de unduire.
Așa-i că
te incomodează gândurile
mele?
Sunt prea
grele?
Nu-mi răspunzi.
Ai tăcut mereu.
Îți poruncesc să taci.
Taci! Așa...
E
In noaptea aceea
și-a atârnat sentimentele
de umeri-
odă pomului
de Crăciun
în care stătea
ascuns
chipul copilăriei.
Atunci ochii
s-au rupt în
umbre de sânge
pe obraz.