PUSEU
Cuprins de-acea desfătare dulce-acrișoară
cu care s-o fi delectat și ea, muza de temut-
Mi-am amintit aievea, cum, odinioară
se cuibărise-n tot ceea ce uitasem că sunt.
Uitându-mă la ea i-am
Orele se sparg nepăsătoare-n minute,
Iar clipele-și vorbesc mai mult printre rânduri;
În această goană el încearcă s-asculte
Cum emoția s-ar putea prinde de gânduri.
Când prinde contur se zbate
Să te surprinzi rostind cuvinte golite de conținut,
Să îți privești emoțiile pierzându-și din substanță,
Să te obișnuiești cu abisul prea de la-nceput,
Să păstrezi față de tine însuți cea mai sigură
La confluența între reinventare și dedublare,
Jonglând cu muchia dintre aici și altundeva,
Ai vrea să capturezi cu vrere, cu mirare,
Ceva ce printre degete nu ți-ar scăpa.
Căci ești ca o sită, prin
AA