Poezie
Artefacte/ De-as fi Pigmalion...dar nu sunt
1 min lectură·
Mediu
Muzeul din mine e plin de coridoare și statui
Cu voci reci de marmură în care să te-nneci
Dar urechile mele (toate) sunt lacuri seci
Doar spre o statuie mă uit pe sub geana grea
Și toate simțurile își întorc capetele spre ea:
În palme o port, e fragilă, de ceară.
O las să plutească pe lotuși ofiliți,
Ea-și blesteamă ne-viața și lotușii-nnegriți
Cu verdele-i buze cu gust de absint
Și ochii ei vineți care nu mă mint.
Ea e Amor cu mâinile tăiate
Ca Venus, în muzeul din mine.
00869
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandra
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandra. “Artefacte/ De-as fi Pigmalion...dar nu sunt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandra-0033366/poezie/13948491/artefacte-de-as-fi-pigmalion-dar-nu-suntComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.