Poezie
Încă
1 min lectură·
Mediu
Ne-mbrățișăm în întunericul cumpărat
Cu un împrumut de la bancă
Ne șoptim dragostea cu gura plină
De gura celuilalt
Un ceas fosforescent ne-arată
Că avem timp, avem timp
Și totuși mai bag o fisă, ca să fiu sigur
Și cum plătim dobânda? –ntrebi
Nu-ți face griji, îți spun, mă ocup eu…
Și parcă ceasul merge prea repede
Deși mai avem timp
Mai avem timp
La ușă nu bate încă nimeni
001377
0
