Conducere
Oare unde trăim noi? Aa, în mica Romania Unde se moare de foame Și-și dau oamenii în cap N-au oamenii bani de-o pâine Se lovesc ca rromii Dar... e doar vina noastră Noi îi alegem să ne
Îngerul morții
nu e poezie vizuală Vine noaptea... Invăluită în murmur De departe se zărește Un drumeț haiduc S-aude un muget După... o lungă tăcere, Drumețul nu se mai observă Iar eu încep a
Sarac iubit
Sunt un om sărac N-am bani, n-am casă, dar Am iubirea ta.
Iubirea nedreaptă
Iubirea e doar un sentiment Însă din iubire poți învia, Iar dacă cu iubita ești atent Vei putea evita curvia O iubești pe acea fată Ai da orice s-o vezi împăcată Deși e doar un suflet
Noapte ciudată
E o noapte pustie Nu-i nimeni pe drum Simt ceva în jurul meu Ce-mi dă fiori O fi vreun demon Ce-mi caută partea-ntunecată? O fi răul necesar mie Pentru a mă transforma? Îl simt, e lângă
Ploaia
Plouă în sufletul meu C-o ploaie acidă Mă îndrept rapid Către o moarte rapidă De ce să mai trăiesc Când mintea mi se scufundă Într-o lume furibundă Deci.. degeaba mă pocăiesc După
Omul românesc
Sunt o simplă ființă Lipsită de știință Consum aerul inutil Și trăiesc subtil Îmi duc veacul, trist Doar pentru că exist Într-o țară așa nebună Plină de minciună Mă chinui să trăiesc Cu
Oameni
Oameni sunt mulți pe lume Dar puțini sunt cei care sunt cinstiți În timp ce lumea e rea Eu încerc să fac bine. Dar... chiar și așa Oare, pe mine mă înțelege cineva? Sunt ciudat... știu
Timpul
Timpul trece... amintirile rămân... Dar... de-aș putea să îl opresc Aș vrea să putem fi doar noi doi Și nimic să nu mai amân Timpul nu se poate cumpăra Pleacă repede și nu-l mai găsim Vom
