alex bâcu

ma simt ca ultimul finalist la un maraton extenuant pe care toti organizatorii plictisiti il incurajeaza sa mai suporte , saracutul, ultima suta de metri ca sa poata si ei sa plece acasa

prea multa mormaiala in poezia ta. in afara de ultimile trei strofe tot timpul am avut impresia ca un mos martin flamand isi rasufla baierile nasului in ceafa me\'

mi-a placut acrobatia lingvistica din prima strofa.

in rest infumurate randuiri plastice ca un bulan de politist ce se poticnesc intr-o concluzie venita ca un colac peste o pupaza care nu isi clocise suficient sentimentalismele.

macar pune-le litere poeziilor tale daca nu gasesti titluri ca sa nu citim aceeasi scofala de nspe ori

recunosc ca m-a induiosat naivitatea asta neravasita de nimicniciile si fatarniciile cotidiene, ba chiar exista ceva in versurile tale care a declansat un declick.

nu, nu e vorba de penitenta.

prima jumi a poeziei tale m-a delectat cu sensibilitatea ei exhibitionata fortat in-trun muzeu al vitrinelor sparte

a doua juma m-a adus cu gandul la carcaleala aia de vise si taraitul telefonului care te trezeste in miez de noapte ca sa faca misto de tine.

nici eu nu mai stiu ce am vrut sa spun. uite ca imbatranesc si ajung imatur ca dodu.

mi-e sincer poezioara asta nu mi se pare foarte grozava. am avut patru idei in ea pe care nu am eusit sa le storc de esentialitate si anume 1. abstinenta pe post de post. 2. cutiile milei pe post de clopote. 3. copii jucand leapsa prin cimitire. si 4. lumanarile scurse in noaptea de inviere. ar trebui sa o rescriu, dar ma doare capul de atata lene

din pacate a iesit asa cum a iesit si nu prea am ce sa-i fac.

in ultima saptamana mi-am parcurs mai toate textele de pe site si am inceput sa plescai multumit cand am inceput sa observ cat de puerile mi se par acum treburile scrise anul trecut. deh - ast inseamna evolutie baby!

asa ca antuno - mi-e imi este cam jena cu cadoul meu ca este cam jerpelit si cam de bogdaproste...

antoane (tot te suspectez ca esti reversul copeici cu nume anton) scriai intr-un comentariu ca te-ai apucat sa ma citesti. multe din versurile trecute sunt dezastruoase si de abia am inceput sa carpesc cateva dintre ele zilele astea. nu am postat schimbarile inca. cat despre \"ne vom fute\" am incercat eu sa inlocuiesc cu cate in luna si in stele, dar parca lipsea ceva, sinceritatea asta vulgara a stereotipului masculin.

snowgirl - daca as fi mai versatil in ale prozei as scrie ceva dragut pornind de la comentariul tau, insa din pacate ia de unde nu-i.

pane - nu stiu daca ti-ai verificat mailu\' oricum te vad ocupat cu cele sfinte zilele astea.

dupa cum iti spuneam gusturile noastre sunt destul de tangentiale. iata o \"glumita\" mai veche de a mea neslefuita si conceputa intr-un alt moment de cumpana bahica.

din pacate sunt tot prin strainataturi. peste doua saptamani fix voi ateriza pe otopeni. pana atunci continui sa visez prozaice nopti de inviere la biserica plumbuita de pe buzele colentinei.

na, uite daca vrei tu - hristos a inviat (by the way dupa fusul meu orar mai are vreo 7 ore de somnic)

versuri de taximetrist educat in scoala vietii prin statii de emisie receptie de unde duduie taraganate slagare de-o vara.
intoarce-te te rog frumos in suspansul dumitale si pune mana pe manualul de clasa a cincea si citeste greuceanu\' si puiu\' ca s-ar putea sa pice la examen.

paine cu unt si cu gem ca alea cinci sandvisuri de le-am halit ca un nemancat in clasa a doua de m-a durut burta toata ziua. asa o sa ma doara burta si de la preapliunl gandurilor tale din care as mai ciuguli vreo doua trei portii.

antoane - aseara baut-am bere si niste vodca. nu eram nici prea-prea, nici foarte-foarte, ca este destul de greu sa balansezi talerul si sa nu dai in ruperi de film sau in melancolii depresive.

se pare ca numai cand sunt extrem de obosit sau cu mintile la sorcovit ma pot descotorosi de incotosmanata realitate. mai sa fie...

salma si antuna - ma surprinde ca am reusit sa va gadil putin imaginatia. poezia este foarte personala, in masura in care numai mama mea poate pricepe toate aluziile din ea, si d\'aia ma temeam ca nu va rezona in nici un suflet de pe aici. ma bucur ca m-ati contrazis.

antoane - eu incerc pe cat se poate sa evit extrema cratimizare a unui text in scopul incadrarii in niste canoane ritmice. dar acu\' cred ca ai dreptate, i-ul ala trebuie sa dispara. am mai schimbat putin sfarsitul, ca tot veni vorba, substituind albit cu caruntit.

in rest multumiri salmei, dorobantului si daniei.

ma mir si eu acum, dumirit din bauta de aseara, ce am putut sa scriu sub influenta lui bacchus.

a mai cu stea in frunte poezie pe care ti-am citit-o pana acum. chiar si viata gri capata nuante curcubitaceice in versurile tale si dandu-se de trei ori peste cap se transforma in prisma

am operat niste schimbari in punctele asa zis foarte slabe. mersi anne-marie!

vezi ca faci o mare confuzie asezand subcultura si incultura in aceeasi barca. o catastrofala concluzie. nu uita ca si impresionismul, cubismul, duchamp si mai ales pollack erau luati la bascalie despre \"subcultura\" lor. nu cultura creeaza indivizi, ci indivizii cultura, asa ca daca nu toti avem privilegiul nasterii intr-un camin semi-intelectual/semi-doct/semi-burghez nu toti vom ajunge oameni de cult. asa-i? eu personal gasesc mari delectari personale in muzica cantata de cateva nume ale scenei rap romanesti (deceneu/vex/rimaru) care sunt orice numai cultura nu, dar au o valoare intrinseca indubitabila. nu poti sa-i dai unui zugrav o pensula si sa astepti o icoana pe sticla, insa te poti astepta la suprize.

oricat de politicos esti pane, am impresia ca lauda ta a izvorat dintr-o rasuflare de usurare ca n-am dat din nou cu picioru\' prin cele sfinte. versurile astea au doua bube cat roata carului.

nu stiu ce sa fac cu supa aia primordiala si cu alungatul de pe malul clipei. sunt doua cioturi inutile de care ma tot impiedic. imi voi mai framanta mintea sa le rezolv, dar pana acum nu a fost chip

cele doua perechi de versuri, cele cu bandele lumii(?) si \'cu dai lovitura\' strica toata tensiunea erotica pe care o construisesi cu chiu cu vai in rest. elimina-le sau rescrie-le. te rog.
in rest oricarui barbatel trecut de 14 anisori i se inflacareaza imaginatia cand ii fluturi o rochita neglijenta pe sub nas

ce ai scris aici este mai mult o sugestie a unei depresii. nu beneficiaza de nimic care sa intarate imaginatia, iar florile moarte nu poarta pe umeri crucea simbolistica necesara.

pe toti ne apuca mancarimea de stomac cand ne gandim la batranete, iar mancarimea ce m-a apucat dupa ce ti-am citit versurile nu a fost cu nimic deosebita de alte mancarimi trecute.
imi pare rau...

hehe, mie mi-au placut cutiile de pantofi, atata doar ca nu pricepe de ce trebuie sa fie iluzorii. mie acest adjectiv mi se pare aruncat asa ca un praf de inger in ochii cititorului.

din pacate, in afara de imaginea cu pricina, nimic nou pe frontul de est... sau poate ca ma insel, ca doar (commercial break) am scris si eu o variatiune pe aceasta tema - cred ca se numea \'sincopa\' dar dadeam cu piatra in alta gura de rau.

detectam eu ceva pietricele de talent in rinichii tai, dar asta-i prima proba palpabila pe care imi asez fundul ochilor.