Poezii

In valuri se-aduna apa si trece, Spre marea ei Mare, si se grabeste... Uitand despre lume, in soapte sopteste, Dar tonul ei aprig in valuri ii creste. Grabindu-de-asa, in urma-i unval, Se

Nicicand si Niciunde, Nicicum, Nimic si Nimeni, Nihilist... Asta sunt eu? Asta esti tu, Căci Nicicand, Nici macar in gand nu ma mai ai. Asta esti tu, Căci Niciunde, Nici macar in

Flori de zapada... Flori albastre, albe, negre, Flori din trecut. Venit-a iarasi iarna, Dar a venit saraca, Far` de flori, Far` de zapada, Nici albastra, nici alba, nici neagra. Venit-a

Crezi tu ca vantul care bate toamna, aduce doar pareri de rau? Sau spre sfarsitul verii, crezi tu ca Prahova va culge iar la fel? Nu cred ca esti nici tu... Demult nu mai sunt

Cu ce sa cuget, cand mintea-mi e departe? De sa tac, de ce sa stau de-o parte? Cu ce sa plang, cand lacrimi nu mai am? De ce sa rad, de ce sa fiu mai calm? Eu cuget cu privirea, Si tac, caci

A venit toamna.Frunzele curg. Ceru-i mai rosu inspre amurg.... Soarele-i palid...si trist coboara... Vanatorii, departe, se-aud cum doboara... Se-aud frunze, se-aude plangand, Natura, cu

\"tic-tac-tic-tac-tic-tac\". Eu tac....Tu..\"tic\". Ceasul intr-un \"tac-tic\",\"tic-tac\"; Ca un gandac pasind in pasi de step pe gresia din baie: \"tic-tic;tac-tic-tic-tic\"... Bataie dupa

Frunze moarte. Vuiet in zare. Aer calm. Frunze de mare. Soarele palid. Aer curat, Dar parca de mucigai imbibat. Frunze verzi nu mai apar. Aer de moarte. Gust amar. Ninge. Frunze dispar