Albert Toderascu

cand nu intelegi un lucru , incepi sa il respingi , incepisa cauti motive care sa te departeze de acel lucru! cand nu ai capacitatea de a recunoaste luna ,vorba lui caragiale, ti se pare doar o luna modesta! nu respect normele impuse de oameni care vor sa faca anatomia artei , s-o imparta in genuri ,norme ,masura si altele! e ca si cum ai fi obligat sa faci un tablou dupa un tipar , o poezie dupa un tipar! cand nu vom mai respecta tiparele si vom face doar ce simtim si vom lasa sufletul sa se puna pe foaie sau pe panza ramanem doar la o arta limitata!

”Masa tăcerii va fi poate mîine la prînz”
O dietă este chiar binevenită ,nimic nu e de plîns.

Aceste versuri mi-au facut pielea de gaina! in special primul e o remarca geniala , pot spune, o fraza care cuprinde in ea tot ce are mai sfant neamul asta romanesc! auzi \" masa tacerii poate va fi maine la pranz\" , nadejdea , se spune ca, ce nadejde este aceia care se vede? acum nu se mai vede nimic ! acum trebuie luata aceasta masa a tacerii , acum trebuie tinuta acea dieta! acum!

multumesc munt pentru incurajare ! raspunsurile le am, insa intrebarile sunt putin retorice pentru cel ce citeste si am incercat sa fac cititorul sa isi puna si el cateva intrebari dupa ce termina poezia! poate nu cele din poezie , insa daca aceste cuvinte patrund in inima cititorului si provoaca o scanteie , eu mi-am facut treaba ,acum depinde de cititor cum cultiva scanteia si daca o transforma in lumina! e clar trebuie mai multe scantei din aceste insa eu o scanteie tu una, altul una si poate , poate urnim carul asta fara roti ,furate de vizitiu!

e ceva sinistru , da un ton de jertfa insa in acelasi timp plina de nadejde potrivind-ui ceasul dupa icoana! se intrepatrunde durerea cu dragostea! e un paradox care il mai gasesti doar in crestinism! exilul acesta in inima scoate la iveala o fiinta pura care e pedepsita fara a fi gresit, insa nu se opune , o accepta o ia ca o jertfa , transformand dragostea din eros in divin!