Agnete Dagmar

textul ma face sa rosesc gandindu-ma la felul in care as putea sa ma exprim, dar totodata imi aduce o lumina interioara care vrea sa dea pe afara. adica pentru mine reprezinta un optimism printre ruini, un optimism care nu stiu cum ar putea fi posibil, dar care totusi apare in mine...

Ai facut cumva referire la autopoiesis? sau prezinta doar felul in care ne creem fiecare realitatea?