Jurnal
Iubire
1 min lectură·
Mediu
Te-am cautat ca pe cel mai de pret dar!
Te-am cautat acolo unde cel mai indraznet vis de-al meu reusea sa ajunga.
Te-am cautat si mai intens in haul fara sfarsit al suferintei.
Te-am cautat zambind si plangand.
Te-am cautat increzatoare sau agatandu-ma de orice urma firava a pasilor tai.
Iubire!
Te-am cautat intotdeauna!
Te-am cautat peste tot!
...................................................................................................
Te cautam si iti frangeam aripile cautandu-te astfel.
Iti limitam maretia incercand sa iti gasesc o forma - o forma lumeasca, mie cunoscuta.
Iti negam eternitatea intrezarindu-te doar fugar intr-o strangere de mana, intr-un sarut, intr-o privire ce nu avea nevoie de cuvinte.
Dar tu...
Tu nu esti nici in trecut, nu esti nici in viitor.
Tu nu esti doar floarea care mi-a oferit un moment de bucurie pura, omul care m-a tinut in brate, copilul care mi-a zambit, rasaritul care mi-a incalzit fiinta.
Esti prezentul!
Esti bucuria pura, imbratisarea, zambetul, caldura...
Esti ceea ce uneste toate acestea intru Divinitate!
..................................................................................................
Si eu... Eu nu te mai caut... Pentru ca eu... Sunt iubire!
21 februarie, 2009
012631
0
= Cat imi place mitul etern al inspiratiilor, al reinventarii noastre si a Poemului = IUBIREA:
candoare, lumina, cuprindere a tot-inaltului fiintei = bucuria apartenentei la proiectul divin initial
Iubirea - marea enigma luminoasa fara de care ce am deveni, oare?... cum sa n-o mai cautam?!...ea e prezentul etern pentru ca o redescoperim implicit de fiecare data, iubind altfel; spiralat si ascendent, devenim alta iubire sacra si din nou uimita!
sub apasarea grandorii tematice poemul sufera de o anume generozitate a constructiei
aici, in poem, imi place mai ales glissando-ul dinspre constrangerea prin limitarea formala inspre eliberarea imbogatita prin dumnezeire a fiintei, felicitari Adriana Mituca!