Texte în proză

Te așezi pe o bordură. Pe marginea drumului, sau cine știe, pe malul unui lac. În parc, pe o bancă. Și aștepți. Să vină cineva să te întrebe ceva. Să încerce dacă încă mai exiști. În timp, cineva-ul

Ieronim a deschis cu două degete fereastra. S-a întins peste pervaz ca o pisică tăiată în două, a împins cactusul slăbănog spre stânga si, cu ochii plecati, a mai rămas o clipă astfel suspendat doar