Te văd trecând mereu pe drum
Cu pasul greu, cu gândul dus,
Cu ochii triști ca un apus,
Te văd mereu...te văd și-acum.
Cu părul răvăsit, netuns,
Sub ochi aceleași cercuri negre,
De-atâtea
Privește cum ninge cu lacrimi amare
Și cântă-mi un cântec de dor și de jale...
Vorbește-n octave, iubește-mă-n versuri,
Arată-mi pe clape ale tale-universuri...
Privește cum zboară cocorii spre
AC