Poezie

Rugăciune

1 min lectură·3 februarie 2005

Mediu

Mă întorc cu fața către altar

În zori, la prânz și seara iar

Cu rugăciune pentru trup și minte

Să aflu ispitele ce-mi ies înainte.

Mă rog cu palmele lipite strâns

Mă rog cu ochii înecați de plâns,

Doamne, îți cer doar o rază, puțină

Din a Ta infinită lumină.

Și îți mai cer Tată Sfinte să-mi dai

O zi sau un ceas de viață în Rai,

Pogoară atunci liniștit peste mine

Pacea sălășluită veșnic în tine.

Cît voi mai fi însuflețită țărână

Ajută-mă Tată, întinde-mi o mână

Iar cînd zilele-mi se vor isprăvi

Întoarce-mă iarăși printre cei vii.

Știu, sufletul este înainte de toate

Dar rogu-Te, dă trupului meu sănătate!

Doamne, înfricoșat de stingere sînt

Dă-mi curaj, mă tem de pămînt!

001.688

Adrian Voslab. “Rugăciune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-voslab/poezie/104582/rugaciune

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.